Apa este viaţă! Dar nici în halul ăsta! Şi nu atât de aproape de mine! Şi nu aşa multă! Accept o picătură! Două! Bine, hai, trei! Nici măcar nu e de ploaie. Apă de ploaie. Iese din mine şi e sărată! Mă acoperă precum apa mare Moldova, cu 165 de litri/mp.
Şi are tupeu! Nici măcar nu întreabă: fratele meu, pot să mă iţesc prin pielea matale? Nici vorbă! Iese ca nesimţita şi curge! Deja picăturile de transpiraţie fac o monstroasă coalţie şi băltesc într-o conjuraţie dermatologică. Insuportabil! Sunt tot o reţea de râuri repezi în care transpiraţia învolburată şiroieşte provocând un gâdilat enervant. Curgeţi fetelor, că nu mai aveţi mult de trăit! Stimatele mele picături de transpiraţie vi se pregăteşte ceva! Ei, bine, un duş! Un duş mortal!
Zece pe zi si tot degeaba! Daca mai bagi si-o bere, doua… se te tii fluvii, nu rauri!